Frankfurt
Bremen
Sheffield
Lisabona
Düsseldorf
Stuttgart
Habarovsk
Essen
Dortmund
Rotterdam
şi
Glasgow
sunt mai mici ca
Chişinăul.
Nemaivorbind
deja de
Irkutsk
Helsinki
Copenhaga
Sheffield
Oslo...
luni, 14 iulie 2008
Nu m-am gândit niciodată că...
Frankfurt
Bremen
Sheffield
Lisabona
Düsseldorf
Stuttgart
Habarovsk
Essen
Dortmund
Rotterdam
şi
Glasgow
sunt mai mici ca
Chişinăul.
Nemaivorbind
deja de
Irkutsk
Helsinki
Copenhaga
Sheffield
Oslo...
Cum m-a convertit Iosif Brodskii la poezie
(Text vechi. Din 2003.)
Detestam poezia. O fi început, probabil, de la lecţiile de literatură cu "învăţatul pe de rost" şi de la impunerea genialităţii lui Eminescu până la ameţeală, dar am ajuns să găsesc şi motive "serioase".
Am ajuns să spun că impunerea unor limite afectează ideile – şi aşa e imposibil să ne exprimăm exact, dar când o mai faci şi în versuri eşti sortit confuziei. Mai ziceam – poetul este un instrument în mâinile limbii, pentru că îi permite acesteia să-i impună sensuri. Adică de multe ori forma exterioară a cuvântului se impune (fie că e rimă, ritm sau anumite sunete) şi modifică ideea iniţială, pentru că aduce cu ea şi un sens. E o slăbiciune, ziceam, prin care limba ajunge să modifice gândirea şi de aceea mulţi poeţi ajung la casa de nebuni.
Prin urmare citeam doar proză.
Într-o carte de eseuri a lui Iosif (Joseph) Brodskii am dat peste două strofe din W.H. Auden:
Vremea, kotoroe neterpimo
K hrabrâm i nevinnâm
I bâstro ostâvaet
K fiziceskoi Krasote
Bogotvorit yazâk i proşceaet
Vseh, kem on jiv;
Proşceaet trusosti, tşeslavie,
Venceaet ih golovâ lavrom.
M-am oprit. Dacă s-ar fi apropiat în acel moment soarele la un metru de mine, nu l-aş fi văzut. Cred că am stat încremenit câteva minute, după care m-am întors şi am mai citit o dată:
Vremea, kotoroe neterpimo
K hrabrâm i nevinnâm
I bâstro ostâvaet
K fiziceskoi Krasote
Bogotvorit yazâk i proşceaet
Vseh, kem on jiv;
Proşceaet trusosti, tşeslavie,
Venceaet ih golovâ lavrom.
Fără a continua lectura eseului am încercat să traduc ce-am citit pentru că nu eram în stare să înghit atâta subtilitate.
Timpul care e nerăbdător
Cu inocenţii şi curajoşii
Si se plictiseşte repede
De frumuseţea fizică
Elogiază (divinizează) limba şi îi iartă
Pe cei prin care ea există
Iartă laşitatea şi vanitatea;
Se închină în faţa lor.
Mai ales această întorsătură de la sfârşit: "Venceaet ih golovâ lavrom" m-a dat gata. Toată poezia era o pregătire pentru această concluzie. Dar nu numai sensul, dar şi forma o pregăteşte – pentru că sfârşitul propoziţiei e parcă din alt text, din altă gramatică şi totuşi se încadrează perfect – e o încununare, o explozie păgână a formei. Toată fraza banală ca construcţie de până la ultimul vers se închină în faţa acestuia, pentru că acesta vine din altă dimensiune, dintr-o rusă a viitorului, pe care, cu toate că o intuim, nu o cunoaştem. Şi cum expresia vine din altă direcţie – din viitor, din altă frază, din alt nivel de percepţie are loc o ciocnire violentă. Unde? În noi! Am simţit în acel moment că am fost adus la alt nivel – cineva m-a luat de aici şi m-a dus în rai. Mi-a dat aripi. Mi-a mai oferit o simţire.
Abia după ce am tradus-o şi rumegat-o, trăit-o, savurat-o cel puţin o oră, am revenit din inerţie la lectură. Din inerţie pentru că nu mai vroiam să citesc – ştiam că pentru câţiva ani înainte n-o să mai am parte de asemenea revelaţii. Şi ce-am citit? Am citit cum Brodskii descrie exact ceea ce-am simţit:
"Ţin minte cum stăteam în cocioabă (era în surghiun în Siberia) privind prin mica ferestruică la cărarea umedă şi la găinile care hoinăreau pe ea, pe de o parte încercând să cred în ceea ce citisem, pe de alta bănuind că engleza mea slabă mă păcăleşte. Aveam cu mine un dicţionar englez-rus enorm şi continuam să-l tot răsfoiesc, verificând fiecare cuvânt, fiecare aluzie, iar şi iar, cu speranţa că voi putea fi salvat de acel sens care mă urmărea din paginile cărţii. Presupun că refuzam să cred că încă în 1939 poetul englez a spus: "Timpul… divinizează limba" şi cu toate acestea lumea a rămas aceeaşi.
Dar de data asta dicţionarul nu m-a învins. Auden într-adevăr a spus că timpul (în general, nu un timp concret) divinizează limba şi gândurile care au fost pornite de această afirmaţie continuă să mă frământe şi astăzi. Pentru că divinizarea este o relaţie a celui mai mic faţă de cel mai mare. Şi dacă timpul divinizează limba, înseamnă că limba este mai mare, mai veche decât timpul, care, la rândul lui este mai vechi şi mai mare decât spaţiul."
M-am întors la versuri şi le-am citit, le-am citit, le-am citit… A doua zi dimineaţa, pentru că citeam eseul noaptea târziu, am alergat la internet-cafe să caut originalul. Nu a fost uşor – ruşii scriu numele cum le aud – am încercat Oden, Waden, Woden, Odan, Odeign şi chiar Aughden :) până am dat de Auden şi am găsit:
Time, that is intolerant
of the brave and innocent,
And indifferent in a week,
To a beautiful physique,
Worships language and forgives
Everyone by whom it lives;
Pardons cowardice, conceit,
Lays its honours at their feet.
Am rămas un pic dezamăgit. Am mai înţeles şi de ce pe Brodskii l-au copleşit "Time… worships language" şi nu "lays its honours at their feet." În engleză ideea era aceeaşi, dar accentul era altul. Şi fraza era alta.
Revoluţia frazei, a formei, în engleză, nu a însoţit-o pe cea a sensului. Auden ne schimbă puţin felul de a gândi, dar nu ne schimbă engleza, limba, în general. Am mai văzut că traducerea mea trebuie revăzută, dar n-am schimbat-o. Varianta în rusă, fie a lui Brodskii sau (mai curând) a traducătorului Viktor Golâşev reuşise să-i acorde o nouă dimensiune. Probabil involuntar. Probabil nu găsea echivalent pentru " Lays its honours at their feet" şi a pus într-o doară, a lehamite, expresia "Venceaet ih golovâ lavrom", care, tocmai pentru că a fost aruncată din disperare, a căpătat acea aură de străinătate, de sfinţenie, de superioritate. Aşa au loc revoluţiile.
Am văzut că strofele sunt de fapt un fragment dintr-o poezie mai mare – " In Memory of W. B. Yeats", dar nimic mai uluitor decât ele nu am găsit.
Timp de o săptămână de la Eveniment continuam să trimit strofele (în toate variantele) cunoscuţilor, prietenilor, neamurilor, colegilor – tuturor (tu nu le-ai primit?! De mirare!). Nimeni nu înţelegea ce-i cu mine – doar detest poezia!
Nici măcar după o discuţie de o oră pe messenger n-am reuşit s-o convertesc, mântui, salvez, eliberez pe soră-mea.
- Că limba e mai mare decât timpul o cred doar poeţii, a zis.
Dar nu asta contează – că e adevărat sau nu. Faptul că cineva a reuşit să ajungă la un asemenea nivel de înţelegere a limbii (şi, implicit, a universului) încât să întoarcă lumea pe dos şi să ia noţiunile mega-abstracte ca timpul şi limba şi să le transforme în unităţi prime, în cărămizi, în bază pentru a defini poetul, purtătorul şi creatorul de limbă, e destul ca să ne convingă că avem în faţă un suprem, complet şi obiectiv adevăr.
Şi de atunci mă închin poeziei.
PS 2008: Interesand e că mai târziu Brodskii a şters din poezie trei strofe, inclusiv aceste două.
PS 2008: Prognoza mea cu trei ani fără şoc literar nu a ţinut. În mai puţin de un an am dat peste Mu'allaqat Imru-l Qais. Poate o traduc în următorii 10-12 ani. Urmăriţi atent blogul.
Detestam poezia. O fi început, probabil, de la lecţiile de literatură cu "învăţatul pe de rost" şi de la impunerea genialităţii lui Eminescu până la ameţeală, dar am ajuns să găsesc şi motive "serioase".
Am ajuns să spun că impunerea unor limite afectează ideile – şi aşa e imposibil să ne exprimăm exact, dar când o mai faci şi în versuri eşti sortit confuziei. Mai ziceam – poetul este un instrument în mâinile limbii, pentru că îi permite acesteia să-i impună sensuri. Adică de multe ori forma exterioară a cuvântului se impune (fie că e rimă, ritm sau anumite sunete) şi modifică ideea iniţială, pentru că aduce cu ea şi un sens. E o slăbiciune, ziceam, prin care limba ajunge să modifice gândirea şi de aceea mulţi poeţi ajung la casa de nebuni.
Prin urmare citeam doar proză.
Într-o carte de eseuri a lui Iosif (Joseph) Brodskii am dat peste două strofe din W.H. Auden:
Vremea, kotoroe neterpimo
K hrabrâm i nevinnâm
I bâstro ostâvaet
K fiziceskoi Krasote
Bogotvorit yazâk i proşceaet
Vseh, kem on jiv;
Proşceaet trusosti, tşeslavie,
Venceaet ih golovâ lavrom.
M-am oprit. Dacă s-ar fi apropiat în acel moment soarele la un metru de mine, nu l-aş fi văzut. Cred că am stat încremenit câteva minute, după care m-am întors şi am mai citit o dată:
Vremea, kotoroe neterpimo
K hrabrâm i nevinnâm
I bâstro ostâvaet
K fiziceskoi Krasote
Bogotvorit yazâk i proşceaet
Vseh, kem on jiv;
Proşceaet trusosti, tşeslavie,
Venceaet ih golovâ lavrom.
Fără a continua lectura eseului am încercat să traduc ce-am citit pentru că nu eram în stare să înghit atâta subtilitate.
Timpul care e nerăbdător
Cu inocenţii şi curajoşii
Si se plictiseşte repede
De frumuseţea fizică
Elogiază (divinizează) limba şi îi iartă
Pe cei prin care ea există
Iartă laşitatea şi vanitatea;
Se închină în faţa lor.
Mai ales această întorsătură de la sfârşit: "Venceaet ih golovâ lavrom" m-a dat gata. Toată poezia era o pregătire pentru această concluzie. Dar nu numai sensul, dar şi forma o pregăteşte – pentru că sfârşitul propoziţiei e parcă din alt text, din altă gramatică şi totuşi se încadrează perfect – e o încununare, o explozie păgână a formei. Toată fraza banală ca construcţie de până la ultimul vers se închină în faţa acestuia, pentru că acesta vine din altă dimensiune, dintr-o rusă a viitorului, pe care, cu toate că o intuim, nu o cunoaştem. Şi cum expresia vine din altă direcţie – din viitor, din altă frază, din alt nivel de percepţie are loc o ciocnire violentă. Unde? În noi! Am simţit în acel moment că am fost adus la alt nivel – cineva m-a luat de aici şi m-a dus în rai. Mi-a dat aripi. Mi-a mai oferit o simţire.
Abia după ce am tradus-o şi rumegat-o, trăit-o, savurat-o cel puţin o oră, am revenit din inerţie la lectură. Din inerţie pentru că nu mai vroiam să citesc – ştiam că pentru câţiva ani înainte n-o să mai am parte de asemenea revelaţii. Şi ce-am citit? Am citit cum Brodskii descrie exact ceea ce-am simţit:
"Ţin minte cum stăteam în cocioabă (era în surghiun în Siberia) privind prin mica ferestruică la cărarea umedă şi la găinile care hoinăreau pe ea, pe de o parte încercând să cred în ceea ce citisem, pe de alta bănuind că engleza mea slabă mă păcăleşte. Aveam cu mine un dicţionar englez-rus enorm şi continuam să-l tot răsfoiesc, verificând fiecare cuvânt, fiecare aluzie, iar şi iar, cu speranţa că voi putea fi salvat de acel sens care mă urmărea din paginile cărţii. Presupun că refuzam să cred că încă în 1939 poetul englez a spus: "Timpul… divinizează limba" şi cu toate acestea lumea a rămas aceeaşi.
Dar de data asta dicţionarul nu m-a învins. Auden într-adevăr a spus că timpul (în general, nu un timp concret) divinizează limba şi gândurile care au fost pornite de această afirmaţie continuă să mă frământe şi astăzi. Pentru că divinizarea este o relaţie a celui mai mic faţă de cel mai mare. Şi dacă timpul divinizează limba, înseamnă că limba este mai mare, mai veche decât timpul, care, la rândul lui este mai vechi şi mai mare decât spaţiul."
M-am întors la versuri şi le-am citit, le-am citit, le-am citit… A doua zi dimineaţa, pentru că citeam eseul noaptea târziu, am alergat la internet-cafe să caut originalul. Nu a fost uşor – ruşii scriu numele cum le aud – am încercat Oden, Waden, Woden, Odan, Odeign şi chiar Aughden :) până am dat de Auden şi am găsit:
Time, that is intolerant
of the brave and innocent,
And indifferent in a week,
To a beautiful physique,
Worships language and forgives
Everyone by whom it lives;
Pardons cowardice, conceit,
Lays its honours at their feet.
Am rămas un pic dezamăgit. Am mai înţeles şi de ce pe Brodskii l-au copleşit "Time… worships language" şi nu "lays its honours at their feet." În engleză ideea era aceeaşi, dar accentul era altul. Şi fraza era alta.
Revoluţia frazei, a formei, în engleză, nu a însoţit-o pe cea a sensului. Auden ne schimbă puţin felul de a gândi, dar nu ne schimbă engleza, limba, în general. Am mai văzut că traducerea mea trebuie revăzută, dar n-am schimbat-o. Varianta în rusă, fie a lui Brodskii sau (mai curând) a traducătorului Viktor Golâşev reuşise să-i acorde o nouă dimensiune. Probabil involuntar. Probabil nu găsea echivalent pentru " Lays its honours at their feet" şi a pus într-o doară, a lehamite, expresia "Venceaet ih golovâ lavrom", care, tocmai pentru că a fost aruncată din disperare, a căpătat acea aură de străinătate, de sfinţenie, de superioritate. Aşa au loc revoluţiile.
Am văzut că strofele sunt de fapt un fragment dintr-o poezie mai mare – " In Memory of W. B. Yeats", dar nimic mai uluitor decât ele nu am găsit.
Timp de o săptămână de la Eveniment continuam să trimit strofele (în toate variantele) cunoscuţilor, prietenilor, neamurilor, colegilor – tuturor (tu nu le-ai primit?! De mirare!). Nimeni nu înţelegea ce-i cu mine – doar detest poezia!
Nici măcar după o discuţie de o oră pe messenger n-am reuşit s-o convertesc, mântui, salvez, eliberez pe soră-mea.
- Că limba e mai mare decât timpul o cred doar poeţii, a zis.
Dar nu asta contează – că e adevărat sau nu. Faptul că cineva a reuşit să ajungă la un asemenea nivel de înţelegere a limbii (şi, implicit, a universului) încât să întoarcă lumea pe dos şi să ia noţiunile mega-abstracte ca timpul şi limba şi să le transforme în unităţi prime, în cărămizi, în bază pentru a defini poetul, purtătorul şi creatorul de limbă, e destul ca să ne convingă că avem în faţă un suprem, complet şi obiectiv adevăr.
Şi de atunci mă închin poeziei.
PS 2008: Interesand e că mai târziu Brodskii a şters din poezie trei strofe, inclusiv aceste două.
PS 2008: Prognoza mea cu trei ani fără şoc literar nu a ţinut. În mai puţin de un an am dat peste Mu'allaqat Imru-l Qais. Poate o traduc în următorii 10-12 ani. Urmăriţi atent blogul.
În adresa redacţiei
Blogul meu e un contraexemplu de claritate. Începând cu adresa care într-adevăr generează întrebarea: "Ce fel de adresă mai este şi asta?" şi trecând prin denumire ajungem la tematica textelor. Sunt suprins că astfel de confuzii şi greutăţi de exprimare au fost create chiar de mine, adept militant al utilităţii, coerenţei şi corectitudinii... :)
Cu această ocazie îmi cer scuze de la naufragiaţii internet care au ajuns pe pagina mea căutând tot felul de nebunii. În ultima lună topul este în continuare ţinut de căutătorii de apartamente în Chişinău. Băieţi - puteţi găsi răspunsuri aici. Culmea la această căutare sunt locul 7 în Google.
Mă bucur că am avut un vizitator care a juns aici dând în căutare Brodsky. Ştiu că s-a întâmplat acest lucru din cauza companiei americane, dar, vai!, poetul meu preferat e apoape Joseph/Йосиф
Mai felicităm cu intrarea în topul căutărilor trăsnite următoarele căutări: cuvinte intelectuale, funduri vechi, martorul poate sa taca, scriere cuvantului tata in araba (أبا), vova bicioc (incredibil! Blogul meu e unicul rezultat dat de google la căutarea lui vova bicioc!) şi dictionarul limbii romane ce inseamna scrupulos (definiţia).
Cu această ocazie îmi cer scuze de la naufragiaţii internet care au ajuns pe pagina mea căutând tot felul de nebunii. În ultima lună topul este în continuare ţinut de căutătorii de apartamente în Chişinău. Băieţi - puteţi găsi răspunsuri aici. Culmea la această căutare sunt locul 7 în Google.
Mă bucur că am avut un vizitator care a juns aici dând în căutare Brodsky. Ştiu că s-a întâmplat acest lucru din cauza companiei americane, dar, vai!, poetul meu preferat e apoape Joseph/Йосиф
Mai felicităm cu intrarea în topul căutărilor trăsnite următoarele căutări: cuvinte intelectuale, funduri vechi, martorul poate sa taca, scriere cuvantului tata in araba (أبا), vova bicioc (incredibil! Blogul meu e unicul rezultat dat de google la căutarea lui vova bicioc!) şi dictionarul limbii romane ce inseamna scrupulos (definiţia).
Ce mâine nu va mai fi
Fundal muzical pentru imagini
Apropo, tabla cu insripţie a Universităţii de Medicină, pomenită câteva texte mai jos, nu mai este.
Dac-aş fi Dumnezeu m-aş ascunde după aşa o uşă.
Dac-aş fi Dumnezeu m-aş ascunde după aşa o uşă.vineri, 27 iunie 2008
joi, 19 iunie 2008
Şarada Timpului
În baza următoarei ştiri, deduceţi cu cine a jucat selecţionata Moldovei. Pentru răspuns corect primiţi 5 puncte, pentru explicarea procesului de identificare 3 puncte bonus. Aştept răspunsurile în comentarii. Iată ştirea:
Debut nereuşit la Cupa FMF
Echipa naţională de fotbal Under-17 a pierdut meciul inaugural disputat la turneul internaţional „Cupa Federaţiei Moldoveneşti de Fotbal (FMF)”, care se desfăşoară pe mai multe stadioane din republică.
Ea a fost întrecută, cu scorul de 4:2, chiar dacă fotbaliştii moldoveni au reuşit să deschidă scorul prin Eugen Zasaviţchi. În continuare, însă, oaspeţii au atacat mai mult, creând faze de gol ce au fost materializate. Ei au condus cu 4:1. Golul al doilea al formaţiei moldovene a fost înscris de discipolul Centrului de pregătire a tânărului fotbalist „Zimbru Chişinău”, Iurie Aseev, care a fost introdus la schimb.
În celelalte două partide din prima zi a Cupei FMF au fost înregistrate următoarele rezultate: Belarus - Azerbaidjan - 0:0, România - selecţionata secundă a R. Moldova - 4:0.
Aseară, după închiderea ediţiei, s-au disputat meciurile etapei secunde, conform următorului program: R. Moldova-I - Azerbaidjan (Ternovca), România - Belarus (Orhei), R. Moldova-II - Letonia (Tighina).
Partidele finale sunt programate pentru 21 iunie.
Ediţiile trecute au fost câştigate de formaţii din patru ţări: Ucraina (2000, 2001), R. Moldova (2002, 2005), Belarus (2003, 2004) şi România (2006, 2007).
vineri, 16 mai 2008
Monument de design al naturii
De multe ori minunile se păstrează din lenea de a le distruge. Indivizii plini de iniţiative sunt cei mai periculoşi pentru monumente - cazuri sunt multe - Napoleon şi Sfinxul, Talibanii şi statuile lui Budda, Voronin şi Conacul Teodosiu.
Cu uimire am observat însă că în Moldova lenea nu numai păstrează, dar şi generează monumente. În cazul de faţă este vorba de un tip de caractere creat de... soare, pe faţada Universităţii de Medicină:
puteţi mări imaginea prin click
Fantastic. Orice împătimit al artei tipografice riscă să-şi piardă cunoştinţa din cauza orgasmelor multiple pe care le acordă contemplarea acestui font nou.
Vedeţi această serie de a:
Sau acest logotip:
Şi acest cuvânt:
Cu acest E rebel, care a pornit înapoi, dar şi-a lăsat urma abia vizibilă acolo unde a fost:
Wow. Şi totul pe un fondal de prispă dată cu var cu sîneală şi decorat cu umbre ciufulite pentru că fontul este 3D! Literalmente. Literele uscate au înviat şi au pornit care pe unde. Un fel de Times New Roman post-catastrofă nucleară.
Cu uimire am observat însă că în Moldova lenea nu numai păstrează, dar şi generează monumente. În cazul de faţă este vorba de un tip de caractere creat de... soare, pe faţada Universităţii de Medicină:
puteţi mări imaginea prin click
Fantastic. Orice împătimit al artei tipografice riscă să-şi piardă cunoştinţa din cauza orgasmelor multiple pe care le acordă contemplarea acestui font nou.
Vedeţi această serie de a:
Sau acest logotip:
Şi acest cuvânt:
Cu acest E rebel, care a pornit înapoi, dar şi-a lăsat urma abia vizibilă acolo unde a fost:
Wow. Şi totul pe un fondal de prispă dată cu var cu sîneală şi decorat cu umbre ciufulite pentru că fontul este 3D! Literalmente. Literele uscate au înviat şi au pornit care pe unde. Un fel de Times New Roman post-catastrofă nucleară.
vineri, 18 aprilie 2008
Apartamente şi impotenţă - cheia succesului blogului meu
La 5 martie, neintenţionat, am făcut o descoperire nemaipomenită. Minunea a avut loc similar descoperiri viagrei. Doar că descoperirea mea ridică... numărul de vizitatori pe blog.
De când am plasat postul "Cât costă un apartament la Chişinău" m-am pomenit cu număr dublu de vizitatori. Desigur că nu mă interesează numărul vizitatorilor blogului meu, pentru că atât tema cât şi stilul în care scriu alungă consumatorul de distracţie pe net. Însă avalanşa de oameni care mă vizitează după ce caută apartamente pe google m-a iritat. La urma urmei nici eu nu vreau cititori care în 5 secunde îşi dau seama că au greşit adresa şi nici pe ei nu-i ajută nicidecum indigestiile mele intelectuale.
Iată topul cuvintelor cheie prin care ajungeţi aici prin motoare de căutare:
Mă tem că următorul meu text va fi despre impotenţă...
P.S. Cât despre apartamente în Chişinău - fostul meu găzdaş vinde un apartament cu o cameră la Telecentru (regiunea cunoscută ca "40 de ani") cu doar 32,000 de euro. E drept că e la etajul 9 şi iarna e sufocant de cald, iar vara e frig. Adică invers. Cu alte cuvinte sunt scumpe, scumpe, scumpe apartamentele din Chişinău, mai bine beţi ceai.
De când am plasat postul "Cât costă un apartament la Chişinău" m-am pomenit cu număr dublu de vizitatori. Desigur că nu mă interesează numărul vizitatorilor blogului meu, pentru că atât tema cât şi stilul în care scriu alungă consumatorul de distracţie pe net. Însă avalanşa de oameni care mă vizitează după ce caută apartamente pe google m-a iritat. La urma urmei nici eu nu vreau cititori care în 5 secunde îşi dau seama că au greşit adresa şi nici pe ei nu-i ajută nicidecum indigestiile mele intelectuale.Iată topul cuvintelor cheie prin care ajungeţi aici prin motoare de căutare:
- apartamente in chisinau
- apartamente chisinau
- ceaiuri care pot salva impotenta
- apartamente la chisinau
- butade
- apartament in chisinau
- apartamente chişinău
- biblie
- coran
Mă tem că următorul meu text va fi despre impotenţă...
luni, 7 aprilie 2008
Definiţia islamismului
Am găsit relevantă definiţia dată de Dr. Sadiq Jalal Al-Azm islamismului şi am încercat s-o traduc:
Islamismul este o ideologie foarte militantă şi mobilizatoare, dezvoltată în mod selectiv din scripturile, textele şi legendele islamului; pe precedentele istorice, experienţele organizaţionale şi nedreptăţile actuale, toate ca o reacţie defensivă contra eroziunii primatului islamului asupra vieţii publice, instituţionale, economice, sociale şi culturale a societăţilor musulmane în secolul 20.
Această ideologie este pusă în practică prin resuscitarea conceptului timpuriu de Jihad Islamic (Război Sfânt) în forma lui cea mai violentă şi agresivă contra unei lumi înconjurătoare dominată de păgânism, politeism, idolatrie, lipsă de Dumnezeu, infidelitate, ateism, apostazie şi necredinţă, [lume] definită de această ideologie drept jahilia secolului 20.
Scopul final al islamismului este să salveze lumea contemporană de această condiţie jahilie – impusă ei de Vestul modern –cam în acelaşi fel în care creşterea şi răspândirea islamului acum 13 secole au salvat lumea de la o condiţie jahilie similară care domina la acea vreme.
Procedeele acestui mare proiect de mântuire sunt deja evidente: (1) în procesele de re-islamizare care au loc acum în statele şi societăţile “nominal” musulmane, (2) în jihadul armat intern orientat contra regimurilor apostate care domină la moment statele şi societăţile aşa-numite musulmane şi (3) în jihadul mare, extern, îndreptat contra alianţei profane a cruciadismului vestic cu iudaismul, sionismul şi israelismul mondial.
Islamismul ca ideolgie şi practică este:
(a) Fundamentalist, pentru că se prezintă ca o mişcare autentică de recuperare şi întoarcere la “fundamentele” (usul) şi “bazele” (usus) acum uitate ale islamului, cu un accent special la învechitul imperativ şi obligatoriu al jihadului însuşi.
(b) Renaşterist pentru că se prezintă drept agentul primar al procesului dublu de renaştere a acestor fundamente, în calitate de credinţe active şi practice eficace în vieţile musulmanilor şi de revigorare a maselor lumii musulmane aflate acum în hibernare prin injectarea în vieţile, inimile, minţile şi instituţiile lor a acelor fundamente neglijate.
(c) Integralist, pentru că scopul ei imediat este de a integra toate aspectele, domeniile şi sferele autonome ale vieţii şi societăţii moderne – ca cele sociale, economice, politice, culturale, ştiinţifice, estetice, domestice, personale, religioase, spirituale etc. – sub religia şi domnia lui Dumnezeu aşa cum se manifestă aceasta în legea şaria.
(d) Teocratic, pentru că programul său manifestat este de a restaura hakimia – suveranitate sau domnia – lui Dumnezeu asupra creaturilor umane rebele în timpurile moderne în general şi în sec. 20 în particular prin stabilirea statelor musulmane şi aparatelor de stat autentice.
(e) Teonomist, pentru că ţelul imediat al ei este implementarea şi aplicarea directă a legii lui Dumnezeu – şaria – care este absolută, indivizibilă şi nu poate fi subiectul disputelor umane.
(f) Terorist, din cauza dezinteresului declarat în ce priveşte alegerea metodelor/mijloacelor de atingere a ţelurilor şi de implementarea a programelor altfel decât prin atacul direct şi imediat atât a duşmanului intern cât şi a celui extern – cât mai violent, extravagant, spectaculos şi distructiv posibil – indiferent faţă de şansele de succes pe termen lung sau faţă de nereuşita a asemenea atacuri, dispreţuitor faţă de consecinţele auto-distructive şi repudiant faţă de eşecul social, politic şi economic al atacurilor şi chiar al islamismului însuşi. Pentru că ideea este de a ataca inamicul acolo unde doare cel mai mult şi ce poate să doară mai mult decât explozia angro a civililor şi pietonilor inocenţi?
14 noiembrie 2006
Publicată pe ResetDoc.
Islamismul este o ideologie foarte militantă şi mobilizatoare, dezvoltată în mod selectiv din scripturile, textele şi legendele islamului; pe precedentele istorice, experienţele organizaţionale şi nedreptăţile actuale, toate ca o reacţie defensivă contra eroziunii primatului islamului asupra vieţii publice, instituţionale, economice, sociale şi culturale a societăţilor musulmane în secolul 20.
Această ideologie este pusă în practică prin resuscitarea conceptului timpuriu de Jihad Islamic (Război Sfânt) în forma lui cea mai violentă şi agresivă contra unei lumi înconjurătoare dominată de păgânism, politeism, idolatrie, lipsă de Dumnezeu, infidelitate, ateism, apostazie şi necredinţă, [lume] definită de această ideologie drept jahilia secolului 20.
Scopul final al islamismului este să salveze lumea contemporană de această condiţie jahilie – impusă ei de Vestul modern –cam în acelaşi fel în care creşterea şi răspândirea islamului acum 13 secole au salvat lumea de la o condiţie jahilie similară care domina la acea vreme.
Procedeele acestui mare proiect de mântuire sunt deja evidente: (1) în procesele de re-islamizare care au loc acum în statele şi societăţile “nominal” musulmane, (2) în jihadul armat intern orientat contra regimurilor apostate care domină la moment statele şi societăţile aşa-numite musulmane şi (3) în jihadul mare, extern, îndreptat contra alianţei profane a cruciadismului vestic cu iudaismul, sionismul şi israelismul mondial.
Islamismul ca ideolgie şi practică este:
(a) Fundamentalist, pentru că se prezintă ca o mişcare autentică de recuperare şi întoarcere la “fundamentele” (usul) şi “bazele” (usus) acum uitate ale islamului, cu un accent special la învechitul imperativ şi obligatoriu al jihadului însuşi.
(b) Renaşterist pentru că se prezintă drept agentul primar al procesului dublu de renaştere a acestor fundamente, în calitate de credinţe active şi practice eficace în vieţile musulmanilor şi de revigorare a maselor lumii musulmane aflate acum în hibernare prin injectarea în vieţile, inimile, minţile şi instituţiile lor a acelor fundamente neglijate.
(c) Integralist, pentru că scopul ei imediat este de a integra toate aspectele, domeniile şi sferele autonome ale vieţii şi societăţii moderne – ca cele sociale, economice, politice, culturale, ştiinţifice, estetice, domestice, personale, religioase, spirituale etc. – sub religia şi domnia lui Dumnezeu aşa cum se manifestă aceasta în legea şaria.
(d) Teocratic, pentru că programul său manifestat este de a restaura hakimia – suveranitate sau domnia – lui Dumnezeu asupra creaturilor umane rebele în timpurile moderne în general şi în sec. 20 în particular prin stabilirea statelor musulmane şi aparatelor de stat autentice.
(e) Teonomist, pentru că ţelul imediat al ei este implementarea şi aplicarea directă a legii lui Dumnezeu – şaria – care este absolută, indivizibilă şi nu poate fi subiectul disputelor umane.
(f) Terorist, din cauza dezinteresului declarat în ce priveşte alegerea metodelor/mijloacelor de atingere a ţelurilor şi de implementarea a programelor altfel decât prin atacul direct şi imediat atât a duşmanului intern cât şi a celui extern – cât mai violent, extravagant, spectaculos şi distructiv posibil – indiferent faţă de şansele de succes pe termen lung sau faţă de nereuşita a asemenea atacuri, dispreţuitor faţă de consecinţele auto-distructive şi repudiant faţă de eşecul social, politic şi economic al atacurilor şi chiar al islamismului însuşi. Pentru că ideea este de a ataca inamicul acolo unde doare cel mai mult şi ce poate să doară mai mult decât explozia angro a civililor şi pietonilor inocenţi?
14 noiembrie 2006
Publicată pe ResetDoc.
miercuri, 2 aprilie 2008
-180000. De oameni. In 2007.
No comment:
La 1 ianuarie 2008, populaţia prezentă în R. Moldova (fără raioanele din stânga Nistrului şi mun. Bender) constituia 3 mln. 424 mii 406 persoane, informează MOLDPRES cu referire la date ale Biroului Naţional de Statistică. Precizăm că numărul populaţiei stabile a R. Moldova (fără Transnistria şi mun. Bender), la 1 ianuarie 2007, constituia 3 mln. 581,1 mii persoane.
marți, 1 aprilie 2008
Mai nimic despre filmul Fitna
filmul ala olandez care a facut ravagii in Olanda http://www.liveleak.com/view?i=7d9_1206624103 poate il vezi si il comentezi..
Am vazut filmul. Imi este lene sa il comentez la moment. Poate in cateva zile...
vitalie: lenosule
vitalie: da filmul e tare ieftin
Am vazut filmul. Imi este lene sa il comentez la moment. Poate in cateva zile...
vitalie: lenosule
vitalie: da filmul e tare ieftin
me: cred ca pana la 10,000 euro. montaj, imagici free source etc.
vitalie: seamana cu unul din alea care se distribuie la seminarele anti-fumat tutunul ucide etc
me: chiar ucide
vitalie: era doar un exemplu
me: pana nu mori singur nu crezi
vitalie: eu chiar o sa scriu
me: aici se vede clar deosebirea intre islam si islamism
vitalie: si o sa te citez
me: si islamism si islamismul radical e similar cu iudaismul si sionismul
vitalie: si cu multe -isme.fotbalismul bunaoara
me: bunaoara
vitalie: tu nu mergi sa mananci
me: e foarte usor sa faci un film similar despre crestinism si iudaism
vitalie: si despre huliganismul din stadioane despre rasism fascism
me: citate, cadre imagini sunt o multime
vitalie: etc asta era ideea mea si jonglarea cu citatele din islam
me: Dar in Olanda problema identitatii nationale se pune si exista
vitalie: ma gandesc ca daca te apuci sa aliniezi pe un timeline
me: or ei chiar isi pierd cultura si o fac nu numai benevol ci chiar fortat
vitalie: in adobe premiere ceva citate din biblie si ceva imagini de pe youtube faci un film la fel
de rau
vitalie: ce inseamna FITNA?
vitalie: nu mi-a trasnit prin cap...
me: interesant e ca verbul fatana are sensul de "a fascina, a seduce, a tenta", iar primul sens al cuvantului fitna in dictionarul Mawrid este "şarm, glamour" :D
vitalie: wikipedia zice ca originea cuvantului e metalurgica
me: wikipedia e proasta nu exista metalurgie in Hedjaz
vitalie: se stie
me: Dar oricum trebuie sa verific. Aici la lucru nu prea am cum
vitalie: si kafer ce e?
me: Kafer e necredincios, dar interpretari sunt multe
vitalie: kafer asli - kafer mortad
vitalie: kafer asli - kafer mortad
me: sensul initial este, in viziunea lui George Grigore (chiar ieri citeam) de om limitat in cunoastere. kafer asli motamo inseamna necredincios radacinat, adica, probabil nascut asa
dar iar depinde de context si autor.murtadd inseamna renegat sau dezertor. si [kafir murtadd] probabil inseamna cel care era credincios, dar a parasit credinta
vitalie: mersi
sper ca nu-ti iau mult timp
me: poate pun discutia asta pe blog
vitalie: ar fi ceva Eu sunt de-acord
vitalie: ar fi ceva Eu sunt de-acord
me: OK
vitalie is typing…
joi, 27 martie 2008
Musulmanul prototip şi credinţa fanatică a islamofobului în Coran. Lingura nu există...
...i-a spus băieţelul lui Neo în Matrix. O să scriu despre o altă realitate virtuală - musulmanul. Pentru majoritatea oamenilor cu care discut despre islam şi musulmani, cei peste 1,000,000,000 de musulmani sunt concentraţi în două figuri foarte concrete - mujahedinul (cel aflat pe calea războiului sfânt) îmbrăcat în alb, cu turban şi înarmat cu un Kalaşnikov. Acesta este un fanatic, gata să se explodeze în mijlocul unor mulţimi de oameni, mereu se roagă şi se ascunde prin pustiu şi munţi. A doua figură este o femeie îmbrăcată în negru, căreia i se văd doar ochii de sub haine. Aceasta este ţinută în casă, oprimată şi bătută.
Muslim Matrix. Follow the Holy Book.
Sunt mai multe surse ale acestor două imagini. Prima - care este şi prima sursă de construire a realităţii personale pentru această majoritate - este televizorul. La ea nu o să mă opresc mult. Ştirile TV mutilează realitatea - ştim cu toţii, înţelegem acest lucru, dar nimic de la asta nu se schimbă. Crâmpeiele de realitate care ne sunt alese pentru a ne fi prezentate sunt cele care ne emoţionează cel mai mult. Emoţia cea mai simplu de generat este desigur frica de aceea cele mai importante ştiri sunt cele cu cei mai mulţi morţi, cele mai mari dezastre, cele mai straşnice scumpiri şamd.
O altă sursă a acestei imagini, din ce în ce mai populară la polemiştii de limbă română este Coranul. Sursa este accesibilă desigur unei minorităţi, dar toţi polemiştii găsesc ca argument final pentru orice afirmaţie câte un citat din Coran. De exemplu 2:190-191 e un citat care bagă în groază orice cititor.
Asemenea versete nu pot lăsa indiferent nici o persoană sensibilă, inclusiv pe mine. Ele funcţionează ca şi ştirile de aceea şi sunt populare printre cei cărora le place să ne bage în groază cu islamul.
Ceea ce uită aceşti cercetători este că ceea ce este scris în Coran nu desemnează în mod neapărat o realitate din lumea islamică. Este foarte greu să-i convingi de asta. "Cum adică nu-i adevărat, dacă e scris în Coran?" Credinţa asta în adevărul final al textului Coranic în descrierea societăţii islamice este hilar de mare islamofobi. Mare ironie. Cei care critică islamul se bazează de obicei pe faptul că în Coran se ascunde adevărul final despre musulmani.
Nu este aşa. E drept că nici un musulman nu o să-ţi spună cu text deschis că unele percepte sunt ignorate tacit în societatea musulmană. Ca de exemplu pedepsirea desfrânaţilor şi a adulterinilor prin omor cu pietre. Cred că cel puţin de vreo 50 de ani în Siria, Iordania şi Egipt nu au avut loc asemenea pedepse. Cu toate că fenomenul există şi sunt musulmani care ştiu de el. Despre această ignorare se preferă să se tacă.
În mod similar nici un creştin normal la cap nu o să taie mâna unei femei care a atins un bărbat de organele genitale (Deuteronom 25:11).
De aceea atunci când studiem Coranul, trebuie să înţelegem că studiem Coranul şi nu Islamul. Aceasta este cartea sfântă a religiei islamice. Este o parte importantă a islamului. Dar nu întotdeauna musulmanii îşi iau deciziile în baza perceptelor coranice şi de multe ori le ignoră, cu toate că n-o să recunoască acest lucru.
Cheeese.
Cât despre realitatea virtuală, pentru a scăpa de aceste prejudecăţi vă propun un exerciţiu. Imaginaţi-vă şi meditaţi la viaţa unui musulman brutar, student, filolog, şofer de tramvai,
deputat, farmacist. Acum o musulmancă şef de întreprindere, profesoară, deputat, farmacistă, şoferiţă şi de ce nu - blogger.
Aaaaauuuuummmmm!
Muslim Matrix. Follow the Holy Book.O altă sursă a acestei imagini, din ce în ce mai populară la polemiştii de limbă română este Coranul. Sursa este accesibilă desigur unei minorităţi, dar toţi polemiştii găsesc ca argument final pentru orice afirmaţie câte un citat din Coran. De exemplu 2:190-191 e un citat care bagă în groază orice cititor.
Asemenea versete nu pot lăsa indiferent nici o persoană sensibilă, inclusiv pe mine. Ele funcţionează ca şi ştirile de aceea şi sunt populare printre cei cărora le place să ne bage în groază cu islamul.
Ceea ce uită aceşti cercetători este că ceea ce este scris în Coran nu desemnează în mod neapărat o realitate din lumea islamică. Este foarte greu să-i convingi de asta. "Cum adică nu-i adevărat, dacă e scris în Coran?" Credinţa asta în adevărul final al textului Coranic în descrierea societăţii islamice este hilar de mare islamofobi. Mare ironie. Cei care critică islamul se bazează de obicei pe faptul că în Coran se ascunde adevărul final despre musulmani.
Nu este aşa. E drept că nici un musulman nu o să-ţi spună cu text deschis că unele percepte sunt ignorate tacit în societatea musulmană. Ca de exemplu pedepsirea desfrânaţilor şi a adulterinilor prin omor cu pietre. Cred că cel puţin de vreo 50 de ani în Siria, Iordania şi Egipt nu au avut loc asemenea pedepse. Cu toate că fenomenul există şi sunt musulmani care ştiu de el. Despre această ignorare se preferă să se tacă.
În mod similar nici un creştin normal la cap nu o să taie mâna unei femei care a atins un bărbat de organele genitale (Deuteronom 25:11).
De aceea atunci când studiem Coranul, trebuie să înţelegem că studiem Coranul şi nu Islamul. Aceasta este cartea sfântă a religiei islamice. Este o parte importantă a islamului. Dar nu întotdeauna musulmanii îşi iau deciziile în baza perceptelor coranice şi de multe ori le ignoră, cu toate că n-o să recunoască acest lucru.
Cheeese.Cât despre realitatea virtuală, pentru a scăpa de aceste prejudecăţi vă propun un exerciţiu. Imaginaţi-vă şi meditaţi la viaţa unui musulman brutar, student, filolog, şofer de tramvai,
deputat, farmacist. Acum o musulmancă şef de întreprindere, profesoară, deputat, farmacistă, şoferiţă şi de ce nu - blogger.
Aaaaauuuuummmmm!
Cat face cinci împărţit la unu? 2,2!
Iarăşi ştire de la Info Prim Neo:
Conform estimarilor efectuate in baza legilor bugetului de stat pentru anii 2005-2008, localitatile in care au fost alesi primari comunisti au beneficiat de investitii de 2,2 ori mai mari decat cele cu primari reprezentand alte partide politice. Veaceslav Ionita este de parere ca structura si marimea bugetelor locale nu corespund necesitatilor localitatilor din cauza unui sistem preferential pe care l-a instituit Guvernul R. Moldova. Astfel, in prezent, PCRM controleaza circa 37% din mandatele de alesi locali, carora le revin aproximativ 75% din totalul investitiilor capitale din tara.
Un pic de calcul. 75% din investiţii / 37% din mandatele de aleşi locali = 2,02% de investiţii pe procent de aleşi locali comunişti. 25% din investiţii rămase / 63% aleşi locali necomunişti = 0,39% investi'ii la procent de alegători necomunişti.
Care este raportul? 2,02/0,39 = 5,17.
Asta nu schimbă, desigur gravitatea situaţiei - Tot pe criterii de clientela sunt repartizati si banii pentru reparatiile capitale. In asa mod, 98% din suma totala a investitiilor pentru reparatiile capitale au fost alocate in mod direct localitatilor primarii carora au fost alesi pe listele PCRM, restul – 2% a ajuns unor localitati cu primari independenti.
Conform estimarilor efectuate in baza legilor bugetului de stat pentru anii 2005-2008, localitatile in care au fost alesi primari comunisti au beneficiat de investitii de 2,2 ori mai mari decat cele cu primari reprezentand alte partide politice. Veaceslav Ionita este de parere ca structura si marimea bugetelor locale nu corespund necesitatilor localitatilor din cauza unui sistem preferential pe care l-a instituit Guvernul R. Moldova. Astfel, in prezent, PCRM controleaza circa 37% din mandatele de alesi locali, carora le revin aproximativ 75% din totalul investitiilor capitale din tara.
Un pic de calcul. 75% din investiţii / 37% din mandatele de aleşi locali = 2,02% de investiţii pe procent de aleşi locali comunişti. 25% din investiţii rămase / 63% aleşi locali necomunişti = 0,39% investi'ii la procent de alegători necomunişti.
Care este raportul? 2,02/0,39 = 5,17.
Asta nu schimbă, desigur gravitatea situaţiei - Tot pe criterii de clientela sunt repartizati si banii pentru reparatiile capitale. In asa mod, 98% din suma totala a investitiilor pentru reparatiile capitale au fost alocate in mod direct localitatilor primarii carora au fost alesi pe listele PCRM, restul – 2% a ajuns unor localitati cu primari independenti.
marți, 25 martie 2008
Amintiri şi corespondenţă
Am dat recent peste nişte scrisori mai vechi printre care s-au strecurat şi câteva informaţii curioase despre limbile lumii...De exemplu am aflat că:
- Ierusalim provine de la Urusalim - oraşul păcii în Canaană. Probabil ştiai.
- Pres de 6% de la population de la Finlande est de langue suedoise, ce qui explique le bilinguisme de beacoup d'inscriptions publiques. (noi ne lamentăm cu oficializarea rusei, când o ştiu minimum 70%).
- Ulan Bator înseamnă Cavalerul roşu (banuiam eu) şi provine similar rusescului Bogatyri = Bator = Cavaler. Mă întreb dacă familia Bathory nu tot de-acolo vine.
- Japonezii greu disting r de l şi nu au doua consoane consecutive în cuvinte aşa că pronunţarea cuvintelor Orly sau Charles e o adevarată minune.
- Iată câteva cuvinte în română care vin din limbi exotice: - iglu, kaiak (din eschimo); tequila, pulque, coiot, ciocolata (!!! din xoco-atl=cacao-apa), tomate (tomatl) din limba Nahuatl; Cred că ai auzit de vulcanul Popocatepetl. E acolo. - jaguar, tapir, tucan, cauciuc (!cahush-tchuk= arborele care plânge) din limba Guarani. - canoe, lama, condor, pampa din Quechua.
- 50 000 de aborigeni din Australia vorbesc 228 de limbi distincte, cu o medie de 2,2 dialecte (adica intre 70 şi 90 procente asemanare). In medie ies mai puţin de 250 de vorbitori pe limbă. Mă întreb câte limbi au mai ramas din ele de când a fost publicată cartea sursă - 1990. /şi acest mesaj 2003.../
- Iată cele mai grele limbi de studiat pentru vorbitorul de franceză şi cred că şi pentru noi e valabil - 5 cel mai greu au primit - Basca, Birmana, Chineza (Pekineza), Coreeana, Gruzina :! şi Japoneza. Araba a primit doar 4, Rusa şi Germana - 3, Engleza si Româna - 2, deci şi franceza ia 2 pentru noi.
Nu mai umbla cu nasul pe sus.
duminică, 23 martie 2008
Polemica - 4: Despre trinitate
Continui polemica virtuala cu Almekkan. Articolul la care fac referinta este Isus Hristos şi Dumnezeu sunt Una.
1. Ai "uitat" sa mentionezi pluralul de respect in limbile semitice. Pentru persoanele importante se foloseste pluralul, la fel cum de exemplu, Stefan cel Mare isi incepea scrisorile cu "Noi, Stefan voievod...". Doar nu rezulta din asta ca existau cel putin doi Stefani cel Mare?
1.1 Foarte des in Coran, care din perspectiva musulmanilor este cuvantul lui Dumnezeu apar formulari ca "noi am creat lumea", "noi ii vom ghida" samd. In istoria de 1400 de ani de discutii intre arabii crestini si arabii musulmani niciodata nu a fost pusa intrebarea de ce Dumnezeu se identifica cu "noi" in Coran, pentru ca vorbitorii de araba, atat crestini, cat si musulmani inteleg ca este utilizat pluralul de respect.
1.2 Daca ar fi corecta teoria ta, atunci toate traducerile Bibliei ar fi tradus "La început, Dumnezeii au făcut cerurile şi pămîntul", dar din cele 5 traduceri pe care le am in nici una nu este tradus asa. Nici in romana, nici in rusa, nici in engleza, nici in germana si nici in araba, care de asemenea are pluralul de respect si la o adica ar fi putut traduce in Biblie "Allahumma", dar traduce "Allah", la singular. Oare de ce? Daca gasesti vreo traducere care sa inceapa "Dumnezeii au facut cerurile si pamantul", te rog sa plasezi pe site pagina scanata sa vedem cu totii ca ai dreptate.
2. Folosesti un siretlic interesant la argumentarea urmatoare: "Pluralul arată trei şi mai multe persoane. Deci Cineva din trei persoane a creat cerul şi pămîntul." De ce Cineva nu este din "trei si mai multe persoane"? Daca e sa acceptam, din absurd, ca e vorba de pluralul absolut, atunci concluzia corecta ar fi ca Dumnezeu e format din trei si mai multe persoane, nu?
3. Transformarea "cuvantului" in persoana tot imi pare neargumentata, cu toate ca este un motiv teologic exploatat de autori seriosi cu mai multa indemanare. De ce alaturam "cuvantul" celor trei, dar nu si inceputul? Doar se repeta la fel de des "la inceput, la inceput". Ce e cu persoana aceatsa - inceput?
3.1 Si daca e sa acceptam ca "o persoana" care nu are inceput sau care e de la inceputul inceputurilor alaturi de Dumnezeu este persoana divina si parte din trinitate, atunci ce se intampla cu Melchisedec care este "fara mama, fara tata, fara spita de neam, NEAVAND NICI INCEPUT AL ZILELOR, NICI SFARSIT AL VIETII...", vezi Epistola catre Evrei 7:2-3? Incape si el in trinitate?
1. Ai "uitat" sa mentionezi pluralul de respect in limbile semitice. Pentru persoanele importante se foloseste pluralul, la fel cum de exemplu, Stefan cel Mare isi incepea scrisorile cu "Noi, Stefan voievod...". Doar nu rezulta din asta ca existau cel putin doi Stefani cel Mare?
1.1 Foarte des in Coran, care din perspectiva musulmanilor este cuvantul lui Dumnezeu apar formulari ca "noi am creat lumea", "noi ii vom ghida" samd. In istoria de 1400 de ani de discutii intre arabii crestini si arabii musulmani niciodata nu a fost pusa intrebarea de ce Dumnezeu se identifica cu "noi" in Coran, pentru ca vorbitorii de araba, atat crestini, cat si musulmani inteleg ca este utilizat pluralul de respect.
1.2 Daca ar fi corecta teoria ta, atunci toate traducerile Bibliei ar fi tradus "La început, Dumnezeii au făcut cerurile şi pămîntul", dar din cele 5 traduceri pe care le am in nici una nu este tradus asa. Nici in romana, nici in rusa, nici in engleza, nici in germana si nici in araba, care de asemenea are pluralul de respect si la o adica ar fi putut traduce in Biblie "Allahumma", dar traduce "Allah", la singular. Oare de ce? Daca gasesti vreo traducere care sa inceapa "Dumnezeii au facut cerurile si pamantul", te rog sa plasezi pe site pagina scanata sa vedem cu totii ca ai dreptate.
2. Folosesti un siretlic interesant la argumentarea urmatoare: "Pluralul arată trei şi mai multe persoane. Deci Cineva din trei persoane a creat cerul şi pămîntul." De ce Cineva nu este din "trei si mai multe persoane"? Daca e sa acceptam, din absurd, ca e vorba de pluralul absolut, atunci concluzia corecta ar fi ca Dumnezeu e format din trei si mai multe persoane, nu?
3. Transformarea "cuvantului" in persoana tot imi pare neargumentata, cu toate ca este un motiv teologic exploatat de autori seriosi cu mai multa indemanare. De ce alaturam "cuvantul" celor trei, dar nu si inceputul? Doar se repeta la fel de des "la inceput, la inceput". Ce e cu persoana aceatsa - inceput?
3.1 Si daca e sa acceptam ca "o persoana" care nu are inceput sau care e de la inceputul inceputurilor alaturi de Dumnezeu este persoana divina si parte din trinitate, atunci ce se intampla cu Melchisedec care este "fara mama, fara tata, fara spita de neam, NEAVAND NICI INCEPUT AL ZILELOR, NICI SFARSIT AL VIETII...", vezi Epistola catre Evrei 7:2-3? Incape si el in trinitate?
Abonați-vă la:
Postări (Atom)
Despre Mine
- Ion Grosu
- Specialist în comunicare. Bio: Eliade, Jurnalistica/USM, Radio Antena C, BizPro/DAI, Filosofia/USM, PDBA/CNFA, Entranse 2YB, UNDP Global Compact, DFID/SND+,
Meditatie
Logo de neţară