Vânătoarea 5 - odă străzii Vlaicu Pârcălab

Vlaicu Pârcălab este o stradă cu personalitate. Este o stradă cu caracter. Ea spintecă centrul Chişinăului atât sincronic (adică geografic) şi diacronic (adică istoric), cât şi acronic (adică etnografic) şi anacronic (adică). Ea spune multe despre chişinăueni şi o spune sincer şi fără răutate. E atât de deosebită, încât îmi vine să-i spun, pseudo-nostalgic, strază.

Ca să înţelegeţi despre ce vorbesc, vă las să admiraţi două imagini. Una pare din Damasc, alta din Berlin.

Începutul străzii Vlaicu Pârcălab, "T" cu strada Mateevici:
Sfârşitul străzii, "T" cu strada Columna:

Cine a fost şi în Damasc şi în Berlin va înţelege că nici urmă de scheunat privind decalajele post-comuniste nu există în alăturarea acestor două imagini.

Evident că în asemenea condiţii, crearea unui brand de stradă este o misiune grea şi inutilă. Să ne închipuim totuşi chinurile artistului care a stat în spatele încercărilor virtuale care urmează.

1. Vlaicu Pîrcălab - tehnologie în noroi

Acest prim concept încearcă să exprime evoluţia tehnologică ce poate fi citită într-o primblare pe strada dată. În colţul stâng de jos o inscripţie veche, desenată nătâng (vezi litera r din Str) în două culori alese prost. Urmează un cablu gros, care reprezintă linia de trecre la o epocă nouă. În colţul din dreapta sus, pe fundal alb, apare o inscripţie clară şi lizibilă. Curgerea privirii din jos-stânga înspre sus-dreapta ne umple de optimism şi siguranţă.

2. Vlaicu Pârcălab - acum şi cu î din a!

Al doilea concept este deja unul de promoţie - strada Vlaicu devine Pârcălab. Pentru a sublinia prospeţimea, noutatea şi valoarea adăugată adusă de respectul pentru mediu, un chiuchi de copac este lăsat să se vază în spatele ţevii - simbol al ploii, deci al fertilităţii...

3. Vlaicu Pârcălab acum dotată şi cu opţiunea zoom!
Continuarea căutărilor...

4. Vlaicu Pârcălab Online!

Această imagine simbolizează conectarea străzii la internet, deschiderea către oportunităţi noi şi de fapt transformarea în Vlaicu Pârcălab 2.0.

De ce? De ce? De ce?

De ce DIGESTIA INTELECTUALA? De ce nu DIGESTIA INTELECTUALĂ?

Cu Ă.

Pentru că Ă este o literă genetic modificată. Dacă aveţi la îndemînă vreo carte românească publicată înainte de 1945 veţi observa că că majusculele nu au diacritice. De ce? De ce? De ce?

Pentru că majusculele în alfabetul latin sunt concepute să aibă aceeaşi mărime. Ele apar astfel foarte uniforme, spre deosebire de minuscule care au ascendent (d) şi descendent (q). Un rând de dqdqdqdqdqdq nu pare deloc uniform. Pe de altă parte majusculele formează blocuri uniforme - AOLEU CE DE-A UNIFORMITATE.

ÎN ROMÂNĂ ÎNSĂ SE IŢESC CHIŢIBUŞURI CE UŞID AŞEASTÎ FRUMUŞAŢÎ.

IN ROMANA MAJUSCULELE NU TREBUIE SA AIBA DIACRITICE.

Butade

Femeia nu este inferioară bărbatului,
superioară cu atît mai puţin,
iar despre egalitate nici nu poate fi vorba.

UNICEF is a non-smoking working environment.
UNICEF is committed to gender equality in its mandate and its staff.
Applications from qualified women are encouraged.

:)

N-am nici un interes

Atenţie!
Cu Orange PrePay
ramîneţi alături de cei
dragi indiferent!

Dl Budurin, pretor al sectorului centru nu are nici un interes în magazinul pe care îl construieşte ilegal compania soţiei sale în cartierul de lux din Valea Morilor. Dezinteresul dlui pretor pentru activităţile soţiei este o problemă personală în care nu mă implic - la urma urmei nu este un fenomen anormal scăderea interesului pentru partener dupa mai mulţi ani de căsnicie.


Miră dezinteresul dlui Budurin faţă de faptul că noua cladire e construită pe o conductă de apă care alimentează întreg cartierul şi la o distanţă nepermis de mică faţă de carosabil. Ambele încălcări trebuiau să trezească interesul preturii.

Indiferent cu ce se va încheia scandalul - şi luînd în calcul experienta de 22 de ani "în teren" a dlui Budurin, nu miroase nici a dosar şi nici a amendă - spectacolul regizat de primar va rămâne mult timp în memoria chişinăuenilor. Sunt sigur că dl Budurin a avut o zi minunată luni şi urez multe multe astfel de zile multor multor alţi demnitari dezinteresaţi în activitatea membrilor familiei.

Legenda zice că o companie de distribuţie a electricităţii din India a găsit ac de cojoc contra datornicilor cronici - a angajat un ansamblu de toboşari şi strigători care merge pe la casele acestora, bat din tobe şi recită poezii umilitoare zile întregi spre veselia întregului cartier, până datoria este recuperată.

Vre-un ONG anti-corupţie cu idei similare în Moldova?

Fraza asta parcă e din Biblie - "Au venit de la reţelele de telefonie să o închidă şi el s-a înţeles cu ei."