Chişinăul "vechi"

Despre promovarea islamului de către sectele protestante

În Moldova avem un număr infim de musulmani. Probabil 1000 (am în vedere cetăţeni, nu turişti). Nici o moscheie. Două-trei ONG-uri care nu mişcă deloc. Şi situaţia ar rămîne probabil la fel mulţi ani, dacă nu s-ar fi apucat nişte creştini harnici să "combată" islamul din Moldova.

Şi aceştia scriu şi scriu şi scriu despre islam şi cititorii neatenţionaţi citesc, se interesează, descopără lucruri interesante despre această religie şi în loc să înveţe html sau java ajung să fie pregătiţi de convertire. Efectul Mesagerului - cît mai tare dă într-un politician, cu atît îi creşte rating-ul.

Iată şi Fii integru, iubeşteţi (sic!) ţara s-a pornit să proslăvească numele lui Allah. Însoţit de o imagine cu citate din Coran, un articol bizar, doldora de greşeli gramaticale elementare, încearcă din greu să argumenteze că Allah nu e doar o traducere a cuvîntului Dumnezeu în arabă. O argumentează atît de alogică şi anapoda încît orice cititor teafăr la minte rămîne cu concluzia că autorul n-are dreptate.

Cum poţi să crezi un autor care-l numeşte pe Al Kindi apologet creştin (chiar culmea!)?

În acest caz Sfîntul Toma e Dalai Lama!

Argumentul la care se rezumă autorul este că etimologic şi istoric Allah este numele unuia din cei 360 de zei preislamici. Odată documentat acest fapt deduce automat că Allah nu are acelaşi sens cu numele Dumnezeu. De fapt e exact invers. Anume acest aspect apropie sensurile celor două cuvinte. Oare care e etimologia cuvîntului Dumnezeu?

Ştiu că nu are nici un sens să polemizez cu surzii, mai ales săraci la minte (a lor e împărăţia cerului), dar e amuzant să vezi cum promovarea islamului ţîşneşte de unde nu te-aştepţi. Cred că următorul pas al protestanţilor va fi cererea de a construi o moscheie ca să aibă unde face demonstraţii practice că islamul e rău.

Cerul preferat al lui Jan Saudek

Mai devreme întrebam dacă cineva ştie de ce Saudek foloseşte acest cer pe două fotografii diferite...

Hey, Joe!, 1959

David, Lonely Forever, 1969

Iată şi a treia. A patra. A cincea. 

Iată şi sursa.

De ce la ei bibliotecile sunt pline de oameni?

Ultimele tendinţe în blogosfera şi jurnalistica moldovenească - titlurile trebuie să înceapă cu următoarele întrebări/formulări:

Cît se poate? Oare cît o să mai? De ce la noi? De ce nu putem şi noi în sfîrşit? Cît timp o să mai? Oare chiar nu se găseşte? Este culmea!

Sustin proiectul 2009.md!

Ţin minte că la vreo 14 ani mă jucam cu verişorii mei mai mici de-a banii la bunica. Făceam bani din hîrtie, îi coloram, îi semnam şi stabileam o listă de servicii care se plateau cu acesti bani. Astfel adusul unei căldări de apă era cinci lei, adusul vacii de la rînd era 15 lei, culesul roşiilor 10 lei căldăruşa etc.

Dănuţ

Banii erau absolut inutili, dar motivaţia de a lucra a crescut la verişorii mei enorm. Apa era permanent proaspat adusă de la fîntînă, se certau cei care doreau să se ducă după vacă etc. Respectiv, eu, care eram cel mai mare, practic nu aveam de lucru. Doar mai făceam nişte bani. (Cam aşa în linii mari lucrează şi economia modernă, apropo...)

Acelaşi efect are şi proiectul 2009.md - e un proiect absolut inutil - niste hîrtiuţe colorate, dar atrage un numar enorm de vizitatori şi comentarii. Toţi se dau cu părerea — ditamai Nicu Popescu şi Sandu Culiuc!

Fantastică reuşita autorilor. Jos pălăria!

;)

Şi totuşi va rămîne cac.md :(

N-am rezistat şi am scris acum o lună o scrisoare la ministerele de externe ale ţărilor participante la Centrul Comun de Vize. Iată răspunsul:

 

Dear Mr. Ion Grosu, 

With reference to your electronic letter, we would like to thank you for the interest in the work of the Common Application Center. We are grateful for pondering over and for the appreciation given to its work. 

We would also like to inform you that the correct name of the center is Common Application Center. The given name is used by both Moldovan and EU officials and currently the Embassy of the Republic of Hungary in the Republic of Moldova doesn’t intend to change it. 

At the same time, we would like to pay your attention to the fact that the abbreviation CAC stands for many organization and associations in Romanian as (Court of Appeal of Chisinau, CAC indexes in economy, Association of canine handlers of Romania, etc). 
 

Respectfully,  

Botond Zákonyi

press attache

The Embassy of Hungary in the Republic of Moldova

 

 

Am considerat normal să le trimit o replică:

 

Dear Botond Zakonyi,

 

thank you for your reply. It's a pity that your institution doesn't intend to change its domain name. It remains insulting and to a certain degree funny. I recommend you asking any 10 native speakers outside your organization about it and then may be you could change your mind.

 

Regarding the arguments in your letter  - they are wrong. 

 

Curtea de Apel din Chisinau's acronym is CA Chisinau and never CAC. Please check these links - (Magistrature Council newsmoldova timpul moldova.org)

 

The economy index comes from French Cotation Assistée en Continu and like many other foreign names can't be changed.

 

The same is available for Asociatia Chinologica din Romania (A.Ch.R.) the body that organizes official competitions for dogs in Romania. The use of CAC in their events comes also from French - Certificat d'Aptitude au Championnat.

 

I knew that CAC.md comes from Common Application Center, but since it's targeted towards a Moldovan/Romanian speaking public, the choice of domain is very unfortunate. It's your choice to keep it, but I don't think it helps to build a good image.

 All the best,

 Ion Grosu.

Puţin probabil că vor schimba domain-ul. Într-adevar au trecut cativa ani si lumea s-a deprins. Ar fi fost bine să reacţionăm imediat după lansare...

 

Am pus şi un sondaj alături pentru că am impresia că sunt singurul deranjat de acest fapt.  

Fotografii dintr-un Chisinau disparut - 1940

Probabil ştiţi că Google oferă acum posibiliatea de a căuta prin 10 milioane de fotografii din arhiva revistei Life. Mi-a fost interesant să descopăr vreo 20-30 de fotografii din Basarabia anului 1940. Vine ca un argument la un comentariu făcut acum cîteva luni pe blogul lui Vladimir Bulat, în legătură cu supravieţuirea dezastrelor istorice de către basarabeni:

"E discutabila afirmatia ca am supravietuit. Pe de o parte, noi, viii de azi nu am fost martorii nici unui mare cataclism social. Pe de alta parte, noi, ca popor, locuitorii Basarabiei, suntem intr-atat de diferiti de la o suta de ani la alta, incat supravietuirea poate fi acceptata doar ca o metafora. Basarabia sfarsitul secolului XIX, in care erau doua licee de baieti si unul de fete - si ce licee! - cladirea Muzeului de Istorie!, in care s-a construit tot ce mai este admirat acum in Chisinau nu a supravietuit. Ea nu poate fi comparata cu Basarabia de acum. Nu exista nici o legatura istorica intre cele doua. Nici basarabie, ca concept nu mai exista, fara rama cronologica. Cate din familiile mari ale acelei Basarabii s-au pastrat?

Bessarabia a a murit si s-a reinventat in 1918 si s-a numit Basarabia. A murit si s-a reinventat in 1944 si s-a numit RSSM, a murit si se reinventeaza din 1992 cu numle Republica Moldova. In fiecare din aceste transformari societatea basarabeana si-a pierdut elita. Fie prin emigrari nevoite, fie prin masacre.
Da, se poate spune ca am supravietuit - ca specie. Adica oamenii vii au ramas tot timpul. Ca societate am murit de multe ori. Lipsa de continuitate din aceste rupturi ne costa decade de barbarie la fiecare trecere.

Si cine stie cum arata fiecare din noi, daca societatile care ne-au precedat se realizau pana acum."

Dacă aveţi uşi şi geamuri în călduri, nu disperaţi...

Soluţii se găsesc:

Şcoala Moldovenească de design

Invitaţie

 

Cluburile Consiliului Europei,

 Academia Europeană a

Societăţii Civile,

Agenţia Tinerilor Jurnalişti “AMP-Internaţional”

Federaţia din Moldova a Asociaţiilor, Centrelor şi Cluburilor UNESCO,

Uniunea Naţională a Studenţilor şi

Tineretului din Moldova,

Uniunea Scriitorilor din Moldova,

Biblioteca “Onisifor Ghibu”

 

Vă invită la

Conferinţa Europeană a Junilor Jurnalişti

(Biblioteca „Onisifor Ghibu”, 11.11.2008, ora 10.30-13.30)

Conferinţa Transfrontalieră a Tinerilor

(Biblioteca „Onisifor Ghibu”, 12.11.2008, ora 10.30-16.00)

Expoziţia “Viaţa e Scurtă –

Arta e Nemuritoare”

(Salonul Brâncuşi, 11.11.2008, ora 14.00)

Concertul de binefacere “Vocea Copilului Flămând”

(Sala Mare a Uniunii Scriitorilor,

12.11.2008, ora 18.00-20.00)

 

Participanţi la Concertul de Binefacere:

Compozitori, interpreţi şi dansatori din Moldova, Letonia, România, Federaţia Rusă, Armenia, Germania, Ucraina, Belarus, Niger (Africa)

Se dedică Aniversării de 60 de ani ai

Declaraţiei Universale a Drepturilor Omului

 

Informaţii la tel. 22 66 75 sau 069382788

Femeile din Moldova între Kosovo şi Forumul Economic Mondial

Forum Economic Mondial a decis - Moldova se află printre cele mai bune ţări care asigură respectarea egalităţii sexelor. Problemele de gender nu mai sunt o prioritate, dragi ONG-işti, cititori şi femei. Dacă vreţi întregul raport - iată-l, dar vă spun eu - Moldova e locul 20 şi stă mai bine decît Lituania, Australia, Statele Unite sau Belgia.

Aşa că oameni buni şi femei cuminţi, nu mai citiţi Marie Claire. La noi totul e minunat... Şi eu, care nu credeam Mesagerul...

Unde puteţi vedea fotografii bune?

Acolo. Aproape zilnic. Fotografii de actualitate de o calitate fantastică. Eu m-am abonat şi vă recomand şi vouă.

Apropo, în reportajul despre Animal Day, fotografia cu zebra e făcută în Grădina Zoologică de la Chişinău :) Autorul e John McConnico, laureat al Premiului Pulitzer pentru fotografie în 1999.

De ce ştim mai multe despre lei decît despre jderi

Mi-am dat seama de cînd fotografiez păsări. Pentru că filmatul leilor e o plăcere - sunt mari, se află în loc deschis (savană) şi sunt luminaţi bine. (Alt motiv e interesul publicului pentru exotic şi înfricoşător, dar oferta de jderi pur şi simplu lipseşte...)

De aceea la National Geographic sau Animal Planet în fiecare zi vezi feline mari din Africa.

Şi cît efort trebuie să prinzi în cadru o pisică sălbatică activă doar pe la chindii şi noaptea într-o pădure în care îţi mai îngeaţă şi fundul de frig şi umezeală! Şi chiar dacă ar face-o cineva, gospodinele şi elevii ar schimba imediat canalul la un film despre lei şi girafe. Pentru că jderi şi nevăstuici nu există - există numai lei :)

Şi totuşi nu cererea este cea care dictează, ci anume uşurinţa filmării! Dacă ar fi doar cererea - am avea multe filme despre tigri şi barşi (leoparzi albi), despre rîşi şi pume. Dar cine e nebunul care va sta în jungle indiene, munţi pakistanezi sau taigaua rusă ca să-i urmărească?

N. B. Fotografiile din colaj sunt luate din articolele în engleză de pe Wikipedia

Rivaldo vrea titluri în Uzbekistan

Pentru colecţia de citate aiurea:

Например, в коллекции у того же Ривалдо имеются все титулы, кроме узбекистанских. Может быть (кроме финансовой стороны), и это сыграло свою стимулирующую роль в переходе Ривалдо в наш стан. 

Traduc: 

(Managerul clubului GC Bundekor Baktier Meli Babaev):

"De exemplu în colecţia lui Rivaldo sunt toate titlurile, cu excepţia celor din Uzbekistan. Posibil (în afară de partea financiară), anume asta a jucat un rol de stimulare a transferului lui Rivaldo în echipa noastră."

Restul aiurelilor în rusă.

(Trebuia o postare-contrast după Hesse, nu?)

Despre Hesse şi traduceri

Am citit asta si am avut un deja-vu.

Una din cele mai frumoase cărţi cu cel mai fin umor posibil care mi-a fost dat sa citesc este Топи (Paludes) de Gide. Am citit cartea în rusă de vreo 5 ori. După, nesăturat de atîta plăcere, am căutat cartea în română şi e de rahat. Am citit-o şi în franceză şi e mai bună decît în română, dar departe de varianta rusă! Desigur că adăugăm la ecuaţie şi faptul că ştiu mai rău franceza.

Întrebarea e - ţie nu ţi s-a întîmplat?

Nu vreu să extrapolez pe un singur exemplu, dar traducerile româneşti de multe ori sunt străine de mine - mi se par seci, neinspirate şi făcute la repezeală. Aceeaşi experienţă am avut-o cu Hesse, Jules Verne şi Dumas. Ţin şi acum minte seria de volume din Jules Verne în română pe care am încercat fără succes să le citesc între 12-16 ani. Erau vreo 7 volume, inclusiv Înconjorul lumii în 80 de zile, 20.000 de leghe sub apă şi alte cărţi fantastice. Citeam 7-8 pagini şi muream de plictiseală. Le-am citit apoi cu plăcere în rusă.

E o problemă personală?

P.S. Că tot veni vorba - am citit Damian şi Lupul de stepă în română şi am pus cruce pe Hesse acum 7 ani. Siddhartha am citit-o în germană şi n-am înţeles nimic (pentru că eu tont). Acum la mare am înghiţit Игра в Бисер despre care vorbeşte Terorista din linkul de la începutul scrisorii şi am rămas năuc. Alt Hesse. Acum ce să fac - să recitesc celelalte romane în rusă? :)

P.P.S. Nemaivorbind deja traducerea în română a lui Harms, care e absolut imposibilă. Apropo de traduceri imposibile, există vreo traducere în română a lui Andrei Platonov?

Aristofor şi Clestempentina

În Grădina Publică Ştefan cel Mare, în strictă conformitate cu criza financiară, tot ce e verde se transformă în galben.