Am citit asta si am avut un deja-vu.
Una din cele mai frumoase cărţi cu cel mai fin umor posibil care mi-a fost dat sa citesc este Топи (Paludes) de Gide. Am citit cartea în rusă de vreo 5 ori. După, nesăturat de atîta plăcere, am căutat cartea în română şi e de rahat. Am citit-o şi în franceză şi e mai bună decît în română, dar departe de varianta rusă! Desigur că adăugăm la ecuaţie şi faptul că ştiu mai rău franceza.
Întrebarea e - ţie nu ţi s-a întîmplat?
Nu vreu să extrapolez pe un singur exemplu, dar traducerile româneşti de multe ori sunt străine de mine - mi se par seci, neinspirate şi făcute la repezeală. Aceeaşi experienţă am avut-o cu Hesse, Jules Verne şi Dumas. Ţin şi acum minte seria de volume din Jules Verne în română pe care am încercat fără succes să le citesc între 12-16 ani. Erau vreo 7 volume, inclusiv Înconjorul lumii în 80 de zile, 20.000 de leghe sub apă şi alte cărţi fantastice. Citeam 7-8 pagini şi muream de plictiseală. Le-am citit apoi cu plăcere în rusă.
E o problemă personală?
P.S. Că tot veni vorba - am citit Damian şi Lupul de stepă în română şi am pus cruce pe Hesse acum 7 ani. Siddhartha am citit-o în germană şi n-am înţeles nimic (pentru că eu tont). Acum la mare am înghiţit Игра в Бисер despre care vorbeşte Terorista din linkul de la începutul scrisorii şi am rămas năuc. Alt Hesse. Acum ce să fac - să recitesc celelalte romane în rusă? :)
P.P.S. Nemaivorbind deja traducerea în română a lui Harms, care e absolut imposibilă. Apropo de traduceri imposibile, există vreo traducere în română a lui Andrei Platonov?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu